Pericardita acută (Acute pericarditis) este un sindrom inflamator acut al pericardului (Pericardium), care reprezintă aproximativ 5% dintre prezentările în serviciile de urgență pentru dureri toracice acute de cauză necoronariană ^1,2. Diagnosticul se stabilește pe baza criteriilor stabilite de Societatea Europeană de Cardiologie (European Society of Cardiology - ESC), iar tratamentul de primă bază implică asocierea colchicinei (Colchicine) cu aspirină sau un antiinflamator nesteroidian (AINS) în vederea reducerii riscului de recurență ^1,3.

Epidemiologie (Epidemiology)

Pericardita acută afectează toate grupele de vârstă, înregistrând însă o incidență maximă la bărbați cu vârste cuprinse între 16 și 65 de ani ^1,2. Fără administrarea de colchicină, între 15% și 30% dintre pacienți dezvoltă pericardită recurentă (Recurrent pericarditis) în decurs de 18 luni ³.

Etiologie (Etiology)

În țările dezvoltate, 80–90% dintre cazuri sunt considerate idiopatice sau de presupusă cauză virală ^1,2:

• infecțioase (Infectious): virale (coxsackievirus, echovirus, adenovirus, SARS-CoV-2, HIV), bacteriene (Mycobacterium tuberculosis — principala cauză în regiunile endemice), fungice

• autoimune și post-lezare cardiacă (Autoimmune and post-cardiac injury): lupus eritematos sistemic (Systemic lupus erythematosus - SLE), artrită reumatoidă, sindrom Dressler (Dressler syndrome) (pericardită post-infarct miocardic), sindrom post-pericardiotomie ¹

• metabolice (Metabolic): pericardită uremică (Uremic pericarditis) în cadrul bolii renale cronice avansate, mixedem

• neoplazice (Neoplastic): metastaze ale carcinomului pulmonar sau mamar, limfoame

Prezentare clinică (Clinical Presentation)

Conform ghidurilor Societății Europene de Cardiologie (ESC), stabilirea diagnosticului pozitiv de pericardită acută necesită îndeplinirea a cel puțin 2 din următoarele 4 criterii ¹:

• durere toracică pericarditică (Pericarditic chest pain) (prezentă în >85–90% din cazuri): durere retrosternală ascuțită, cu caracter pleuritic, care iradiază spre creasta trapezului (prin inervarea nervului frenic) și care se ameliorează în poziție șezândă, cu trunchiul aplecat înainte

• frecătură pericardică (Pericardial friction rub) (prezentă în <33% din cazuri): zgomot auscultator de înaltă frecvență, aspru, trifazic, cel mai bine auscultat la marginea stternală stângă inferioară, cu pacientul aplecat în față la sfârșitul expirului

• modificări electrocardiografice caracteristice (Characteristic ECG changes) (până la 60% din cazuri): elevație nouă generalizată a segmentului ST și/sau subdenivelare a segmentului PR

• revărsat pericardic (Pericardial effusion) (până la 60% din cazuri): lichid pericardic nou apărut sau în cantitate crescută evidențiat la ecocardiografia transtoracică

Investigații (Investigations)

Electrocardiograma (ECG)

ECG-ul cu 12 derivații parcurge în mod clasic patru stadii evolutive ^1,2:

• stadiul 1 (ore până la zile): elevație generalizată a segmentului ST de tip concav („în formă de șa”) și subdenivelare a segmentului PR în derivațiile membrelor și precordiale, însoțite de subdenivelare reciprocă a ST și elevație PR în derivatia aVR (și V1), precum și prezența semnului lui Spodick (Spodick sign) (segment TP descendent)

• stadiul 2 (1–2 săptămâni): normalizarea segmentelor ST și PR, însoțită de platitudinea undelor T

• stadiul 3 (2–3 săptămâni): inversiune difuză a undelor T (apărută exclusiv după revenirea segmentelor ST la linia de bază, spre deosebire de infarctul miocardic acut cu supradenivelare de segment ST)

• stadiul 4 (săptămâni până la luni): revenirea la aspectul ECG bazal normal

Teste de laborator (Laboratory investigations)

• markeri inflamatori (Inflammatory markers): valori crescute ale proteinei C reactive (CRP), vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH) și leucocitoză, care susțin diagnosticul și ghidează durata tratamentului ¹

• troponina cardiacă (Cardiac troponin): ușor crescută la 20–30% dintre pacienți, indicând inflamație miocardică epicardică concomitentă (miopericardită / Myopericarditis) ^1,2

Imagistică (Imaging)

• ecocardiografia transtoracică (Transthoracic echocardiography - TTE): recomandată la toți pacienții pentru cuantificarea revărsatului pericardic și excluderea tamponadei cardiace (Cardiac tamponade) (colaps diastolic al ventriculului drept, colaps sistolic al atriului drept, VCI pletorică) ¹

• RMN cardiac (Cardiac magnetic resonance - CMR): evidențiază îngroșarea pericardică circumferențială (>3 mm), edemul pericardic decelat în secvențe T2-STIR și priza de contrast tardivă cu gadolinium (LGE) la nivelul pericardului

Management și protocol de îngrijire (Management & Nursing Protocol)

• terapie medicală de primă linie (First-line medical therapy): aspirină în doză mare (750–1000 mg la fiecare 8 ore) sau ibuprofen (600 mg la fiecare 8 ore), ambele administrate cu gastroprotecție (inhibitori de pompă de protoni) timp de 1–2 săptămâni, asociate cu doze mici de colchicină (0,5 mg o dată pe zi pentru pacienții cu greutate <70 kg sau 0,5 mg de două ori pe zi pentru cei cu greutate ≥70 kg) administrată timp de 3 luni, ceea ce reduce rata de recidivă la jumătate ^1,3

• restricție privind efortul fizic (Exercise restriction): evitarea activităților fizice intense până la dispariția completă a simptomelor și normalizarea CRP, a ECG-ului și a ecocardiografiei (minimum 3 luni pentru sportivii de performanță) ¹

• corticoterapie (Corticosteroids): rezervată strict pacienților cu contraindicații la AINS/colchicină sau cu indicații autoimune specifice, deoarece utilizarea precoce a steroizilor crește riscul de recidivă ^1,3

• monitorizare clinică și nursing (Bedside monitoring & nursing care):

  • Semne vitale (Vital signs): monitorizarea frecvenței cardiace, a tensiunii arteriale (urmărirea scăderii presiunii pulsului sau a hipotensiunii sugestive pentru tamponadă) și a saturației în oxigen.
  • Poziționarea pacientului (Patient positioning): încurajarea poziției șezânde sau semi-șezânde cu aplecare ușoară înainte pentru ameliorarea durerii toracice.
  • Precauții medicamentoase (Drug precautions): supravegherea toleranței digestive (greață, diaree în cazul colchicinei; risc de ulcer/hemoragie digestivă la AINS/aspirină).
  • Semne de alarmă (Red-flag signs): vigilență maximă pentru apariția dispneei severe, jugularelor turgescente, pulsului paradoxal sau hipotensiunii arteriale, semne ce indică evoluția către tamponadă cardiacă.

Diagnostic diferențial (Differential Diagnosis)

• Infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST (STEMI): elevație de segment ST convexă („în dom”) localizată într-un teritoriu coronarian, subdenivelare reciprocă a ST în derivații altele decât aVR/V1 și absența subdenivelării de segment PR ^1,2

• Repolarizare precoce benignă (Benign early repolarisation): elevație maximă a segmentului ST în derivațiile precordiale (V2–V5) cu notare la nivelul punctului J (aspect de „cârlig de pescuit”), raport ST/T <0,25 în derivația V6 și absența modificărilor evolutive pe parcursul timpului

• Embolie pulmonară (Pulmonary embolism): durere toracică cu caracter pleuritic însoțită de tahicardie, hipoxie și aspect ECG de suprasolicitare a inimii drepte

Vezi și (See also)

• Infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST

• Sindromul Dressler

• Tamponadă cardiacă (Triada lui Beck)