Cardiomiopatia Takotsubo (cunoscută și sub denumirea de sindromul inimii rănite sau cardiomiopatie de stres) este o formă de cardiomiopatie neischemică caracterizată printr-o slăbire bruscă și temporară a mușchiului cardiac, care afectează de obicei vârful (apexul) ventriculului stâng 1, 2, 3, 4, 5. Aceasta apare adesea în urma unui stres fizic sau emoțional semnificativ 1, 2, 3, 4, 5. Afecțiunea este denumită și sindromul de balonizare apicală (apical ballooning syndrome) din cauza formei caracteristice pe care ventriculul stâng o capătă în timpul sistolei 1, 2, 3, 4, 5.
Epidemiologie (Epidemiology)
Cardiomiopatia Takotsubo apare la nivel global și se estimează că reprezintă aproximativ 2% dintre cazurile care se prezintă sub forma unui sindrom coronarian acut 1. Aceasta este mai frecventă la femeile aflate la postmenopauză 1, 4. Incidența afecțiunii a înregistrat o creștere în timpul pandemiei de COVID-19 4.
Etiologie (Aetiology)
Cardiomiopatia de stres este adesea declanșată de un eveniment stresant, fie de natură fizică (de exemplu, sepsis, hemoragie, intervenții chirurgicale, criză de astm), fie emoțională (de exemplu, decesul unei persoane apropiate, divorț, pierderea locului de muncă) 1, 2, 3, 4, 5. Cu toate acestea, o proporție semnificativă de cazuri (aproximativ o treime) apar fără un factor declanșator identificabil 1, 3, 4. Anumite tulburări endocrine, cum ar fi feocromocitomul și tirotoxicoza, au fost, de asemenea, asociate cu această afecțiune 1, 4.
Patofiziologie (Pathophysiology)
Mecanismul patofiziologic exact nu este pe deplin elucidat, însă se consideră că o creștere bruscă a nivelului de catecolamine (precum adrenalina și noradrenalina) joacă un rol central 1, 2, 3, 4. Acest val de catecolamine poate provoca toxicitate miocardică directă (atordire miocardică / myocardial stunning), spasm coronarian și disfuncție microvasculară 2, 3, 4. Disfuncția rezultată implică de obicei balonizarea apicală însoțită de hiperchinezie la nivelul bazei inimii 1, 2, 3, 4, 5.
Tablou clinic (Clinical presentation)
Prezentarea clinică tipică mimează un infarct miocardic acut, manifestându-se prin simptome precum durere toracică (chest pain) și dificultăți de respirație (dyspnoea) 1, 2, 3, 4, 5. Sunt frecvente modificările pe electrocardiogramă (ECG), cum ar fi supradenivelarea segmentului ST sau inversarea undei T 1, 2, 3, 4, 5. Ecocardiografia evidențiază adesea balonizarea apicală caracteristică și o fracție de ejecție a ventriculului stâng redusă 1, 2, 3, 4, 5.
Investigații (Investigations)
Diagnosticul implică excluderea bolii coronariene obstructive (de obicei prin coronarografie) și identificarea anomaliilor caracteristice de mobilitate a peretelui ventricular stâng (cum ar fi balonizarea apicală) 1, 2, 3, 4, 5. Alte investigații includ ECG, markeri cardiaci (troponina poate fi crescută), ecocardiografie, ventriculografie stângă, RMN cardiac (Cardiac MRI) și coronarografie 2, 3, 4.
Management și tratament (Management)
Managementul este în principal de susținere (suportiv), concentrându-se pe tratarea simptomelor de insuficiență cardiacă și a complicațiilor 1, 2, 3, 4, 5. Se utilizează frecvent terapiile convenționale pentru insuficiența cardiacă. Deși beta-blocantele și inhibitorii ECA (IECA) / blocanții receptorilor de angiotensină (BRA) sunt frecmebt prescrise, dovezile privind eficacitatea lor specifică în Takotsubo sunt limitate, însă IECA/BRA pot reduce riscul de recurență 3, 4, 5. În prezent, nu există ghiduri specifice standardizate pentru managementul acestei afecțiuni 4.
| Parametru / Protocol Clinic | Recomandare / Valoare de Referință |
|---|---|
| Tratament farmacologic de primă linie | Inhibitor al ECA (ex. Enalapril 2,5 mg–10 mg oral de 2 ori pe zi) sau BRA + Beta-blocant (ex. Metoprolol 12,5 mg–25 mg oral de 2 ori pe zi). |
| Monitorizarea semnelor vitale | Monitorizarea continuă a tensiunii arteriale, a frecvenței cardiace și a saturației in oxigen ($SpO_2$); monitorizarea debitului urinar orar. |
| Poziționarea pacientului | Poziție semi-șezândă (Fowler) pentru a reduce întoarcerea venoasă și a ameliora dispneea în cazul congestiei pulmonare. |
| Semne de alarmă (Red flags) | Instalarea hipotensiunii arteriale, a semnelor de șoc cardiogen, dispnee severă (edem pulmonar acut) sau aritmii ventriculare maligne. |
Diagnostic diferențial (Differential diagnosis)
Principalul diagnostic diferențial îl reprezintă infarctul miocardic acut (STEMI și NSTEMI) 1, 2, 3, 4, 5. Alte afecțiuni care trebuie luate în considerare includ miocardita, pericardita și alte forme de cardiomiopatie 1, 2, 3, 4, 5.
Prognostic și complicații (Prognosis & complications)
Cardiomiopatia Takotsubo este considerată în general o afecțiune reversibilă, funcția ventriculară stângă recuperându-se de obicei în câteva zile sau săptămâni 1, 2, 3, 4, 5. Totuși, ea poate fi asociată cu complicații precum insuficiența cardiacă, edemul pulmonar, șocul cardiogen, aritmiile și chiar decesul, în special atunci când este declanșată de factori de stres fizic sever 1, 2, 3, 4, 5. Deși în general are un caracter benign, prezintă o rată semnificativă de morbiditate și mortalitate 3.
Vezi și (See also)
Infarct miocardic acut (Acute myocardial infarction), Insuficiență cardiacă (Heart failure), Cardiomiopatie (Cardiomyopathy)
Surse și licență (Sources & licence)
Acest articol a fost redactat cu asistență din partea inteligenței artificiale și este supus unei revizuiri clinice. O parte din conținut este adaptată din articolul Wikipedia “Takotsubo cardiomyopathy” administrat de contribuitorii Wikipedia, licențiat sub CC BY-SA 4.0; acest text adaptat este disponibil în mod similar sub licența CC BY-SA 4.0. Faptele clinice au fost verificate princrucișat cu referințele PubMed de specialitate.
